Ce putere trebuie să aibă pompa de căldură? kW pe mp și izolație

Ce putere trebuie să aibă pompa de căldură pentru casa ta? Mai mică decât crezi, de cele mai multe ori. La centrala pe gaz, o putere prea mare nu doare foarte tare, iar o mixtă de 24 kW se montează aproape oriunde. La pompa de căldură, alegerea puterii schimbă prețul, consumul, zgomotul și chiar alimentarea electrică: o pompă prea mică lasă rezistența electrică să lucreze în ger, iar una prea mare pornește și se oprește des și costă degeaba câteva mii de lei în plus.

Mai jos găsești de unde vine cifra corectă (pierderile de căldură ale casei, nu metrii pătrați), un tabel orientativ pe suprafață și izolație, cum îți estimezi singur necesarul din factura de gaz din iarna trecută și de ce temperatura apei pe tur contează la fel de mult ca suprafața. Cifrele sunt ordine de mărime, cu ipotezele scrise la vedere; calculul pentru comandă îl face proiectantul instalației.

Articolul conține linkuri de afiliere. Dacă cumperi prin ele, primim un mic comision, iar prețul pentru tine rămâne același. Asta nu ne influențează recomandările. Prețurile și disponibilitatea sunt orientative, valabile la data scrierii; verifică oferta actuală pe site-ul magazinului. Detalii

Pe scurt

Casa ta	Puterea orientativă la temperatura de calcul
Casă nouă, foarte bine izolată, 100–150 mp	4–6 kW
Casă izolată (polistiren pe pereți, termopane, pod izolat), 100–150 mp	5–9 kW
Casă cu izolație medie, 100–150 mp	8–15 kW
Casă de 200 mp sau mai mare, izolație medie	16 kW sau mai mult, de regulă pe 400 V (trifazic)
Casă veche, neizolată	întâi izolația, apoi calculul; altfel pompa iese mare și scumpă la consum
Calorifere care cer 55 °C pe tur	puterea se citește la 55 °C, nu la 35 °C: aceeași pompă dă mai puțin

Regula de bază: puterea pompei se alege după necesarul de căldură al casei în cea mai rece zi de calcul din zona ta, citită în fișă la temperatura de tur pe care o cere instalația ta. Cifra din numele modelului e doar un reper.

De unde vine cifra corectă: pierderile de căldură

Necesarul de căldură (sarcina termică) e puterea pe care casa o pierde prin pereți, ferestre, acoperiș, pardoseală și aerisire atunci când afară e temperatura exterioară de calcul a localității, iar înăuntru 20 °C. Proiectantul o calculează cameră cu cameră, după standardul SR EN 12831, cu suprafețele reale ale pereților și ale ferestrelor și cu izolația fiecăruia. Temperatura de calcul diferă după zona climatică: pe litoral e mult mai blândă decât în depresiunile din Transilvania sau din nordul Moldovei, deci aceeași casă cere puteri diferite în Constanța și la Miercurea Ciuc.

Calculatoarele online fac, în esență, același lucru, simplificat: înmulțesc suprafața sau volumul cu un coeficient ales după izolație. Sunt utile ca prim reper, dar au două slăbiciuni. Unele lucrează în wați pe metru cub, cu coeficienți de 40–60 W pe metru cub; la o înălțime de 2,6 m, asta înseamnă 100–150 W pe metru pătrat, adică valorile unei case slab izolate, deci pentru o casă bună rezultatul iese mare. Altele adaugă din start o „rezervă” de 10–20%, peste care instalatorul mai pune una. Rezultatul e o pompă supradimensionată, despre care vorbim mai jos.

Tabel orientativ: câți kW pe metri pătrați

Tabelul presupune camere de 2,5–2,7 m înălțime, o zonă cu ierni obișnuite pentru câmpia și dealurile țării și încălzirea întregii case la 20 °C. Coeficienții: 30–40 W/mp pentru o casă nouă, foarte bine izolată (izolație groasă, ferestre bune, fără punți termice mari), 50–60 W/mp pentru o casă izolată, 80–100 W/mp pentru izolație medie (ferestre schimbate, pod izolat, pereți fără termosistem).

Suprafață încălzită	Foarte bine izolată	Izolată	Izolație medie
80 mp	2,5–3 kW	4–5 kW	6,5–8 kW
100 mp	3–4 kW	5–6 kW	8–10 kW
120 mp	3,5–5 kW	6–7 kW	9,5–12 kW
150 mp	4,5–6 kW	7,5–9 kW	12–15 kW
200 mp	6–8 kW	10–12 kW	16–20 kW
250 mp	7,5–10 kW	12,5–15 kW	20–25 kW

O casă veche, neizolată, poate cere 120–150 W/mp sau mai mult. Pentru ea nu am pus coloană, intenționat: o pompă aer-apă dimensionată pentru o casă care pierde atâta căldură iese mare, scumpă și lucrează cu apă fierbinte, deci cu eficiență mică. Banii dați pe izolație scad puterea necesară, deci și prețul pompei. Ordinea corectă e izolația întâi, pompa după.

Tavanele de 3 m, camerele la mansardă sau casa pe colț, expusă vântului, urcă necesarul. O casă în care încălzești doar o parte din camere îl coboară, dar proiectantul trebuie să știe asta dinainte.

Estimarea din factura de gaz din iarna trecută

Dacă ai încălzit casa până acum cu o centrală pe gaz, ai deja o măsurătoare reală, mai bună decât orice coeficient: consumul anual. Facturile de gaz arată consumul în kWh. Pașii:

1. Adună consumul de gaz pe un an întreg, în kWh.
2. Scoate apa caldă. Dacă centrala face și apă caldă, consumul dintr-o lună de vară, înmulțit cu 12, e aproximativ partea de apă caldă.
3. Înmulțește restul cu 0,9, randamentul aproximativ al unei centrale; rezultatul e căldura care a ajuns efectiv în casă.
4. Împarte la 2000–2300 de ore. Pentru majoritatea zonelor din România, acesta e ordinul de mărime al „orelor echivalente la putere maximă” pe un sezon (calculul nostru, din gradele-zile ale unei ierni obișnuite); rezultatul e necesarul în kW la temperatura de calcul.

Exemplu: 15 mii de kWh de gaz pe an, din care cam 2,5 mii pentru apă caldă. Rămân 12,5 mii, adică în jur de 11 mii de kWh de căldură, care împărțiți la 2200 de ore dau 5 kW. O asemenea casă nu are nevoie de o pompă de 12 kW, oricât de mare ar fi suprafața ei. Metoda greșește dacă ai încălzit doar o parte din casă, dacă iarna trecută a fost foarte blândă sau dacă ai folosit și o sobă. Ia-o ca verificare a cifrei date de instalator, nu ca înlocuitor al proiectului.

Temperatura pe tur: aceeași pompă, altă putere

Pompa de căldură dă mai multă căldură și consumă mai puțin când încălzește apa doar până la 35 °C, cât cere încălzirea în pardoseală. Cu calorifere obișnuite, care au nevoie iarna de 45–55 °C, aceeași unitate dă mai puțină putere, iar eficiența scade. Se vede direct în baza europeană a etichetelor energetice (EPREL), care trece pentru fiecare pompă puterea nominală la 35 °C și la 55 °C, în climatul mediu:

• Hisense Hi-Therma „de 8 kW”: 7 kW la 35 °C și 6 kW la 55 °C;
• Ariston Nimbus M Hybrid 120: 11 kW la 35 °C și 9 kW la 55 °C;
• Inventor Matrix „de 4 kW”: 5 kW la 35 °C și 4 kW la 55 °C.

Concluzia practică: dacă rămâi cu calorifere, compară necesarul casei cu puterea la 55 °C, nu cu cifra din nume și nici cu puterea la 35 °C. Dacă poți mări câteva calorifere ca să lucrezi cu apă mai rece, pompa poate fi mai mică și consumă mai puțin; cum verifici asta e explicat în pompa de căldură cu calorifere. Fișele producătorilor mai dau puterea la A-7/W35 (minus 7 grade afară, apă la 35 °C), cea mai apropiată de o zi reală de iarnă; când există, e cifra cea mai utilă.

Supradimensionarea: de ce „cu o treaptă peste” nu ajută

Instinctul e să iei pompa mai mare, „să fie”. Problema apare în cea mai mare parte a sezonului, nu în ger. Toamna și primăvara, o casă care cere 8 kW la temperatura de calcul are nevoie doar de 1–3 kW. O pompă de 16 kW nu poate coborî atât: compresorul ei are o putere minimă de câțiva kW. Încălzește apa prea repede, se oprește și repornește după câteva minute. Ciclarea asta uzează compresorul, scade eficiența pe sezon și, la pompele aer-apă, poate face dezghețurile mai dese și mai zgomotoase.

Mai sunt trei costuri: pompa mai mare e mai scumpă, e mai des pe 400 V (trifazic) și are nevoie de un volum mai mare de apă în instalație, uneori de un vas tampon în plus. De aceea, la puteri apropiate, contează mai mult cât de jos poate modula pompa decât cât de sus ajunge.

Opusul, pompa prea mică, e la fel de scump, dar altfel: în zilele cele mai reci, o rezistență electrică de rezervă completează ce nu dă compresorul, iar rezistența consumă de trei-patru ori mai mult curent pentru aceeași căldură. Câteva zile pe an nu contează mult; săptămâni întregi se văd pe factură. Cum ajunge consumul pe sezon și ce îl umflă am arătat în cât consumă o pompă de căldură.

Practica obișnuită e ca pompa să acopere singură casa până aproape de temperatura de calcul, iar rezistența să preia doar vârfurile rare de ger. Unde se oprește pompa și de unde începe rezistența decide proiectantul, după zona ta și după prețul curentului.

Apa caldă și răcirea

Dacă pompa face și apa caldă, printr-un boiler de 150–300 de litri, ea întrerupe încălzirea casei cât timp încălzește boilerul, de regulă cu prioritate. Pentru o familie obișnuită, asta nu schimbă mult puterea, pentru că boilerul se încălzește în ore cu cerere mică. Câțiva instalatori adaugă câteva sute de wați de persoană; la un consum mare de apă caldă, boilerul mai mare e de obicei soluția mai bună decât o pompă mai puternică. Dacă vrei și răcire vara, prin ventiloconvectoare sau pardoseală, spune de la început: puterea de răcire se verifică separat.

Monofazat sau trifazat

Majoritatea caselor din România au branșament monofazat, la 230 V. Pompele mici și medii, până pe la 10 kW, se fac de regulă în variante monofazate. Peste 10–12 kW, multe modele sunt doar pe 400 V (trifazic), iar unele au ambele variante. Contează și rezistența de rezervă: 3 kW merg de obicei pe monofazat, 6–9 kW cer adesea trifazic.

Înainte de comandă, compară consumul electric maxim al pompei plus al rezistenței cu puterea aprobată în contractul tău cu distribuitorul. Dacă nu ajunge, mărirea puterii aprobate sau trecerea la trifazic se cer distribuitorului și durează. Electricianul autorizat îți spune ce siguranță și ce secțiune de cablu îți trebuie; nu ghici din tabel.

Exemple pe trepte de putere

Trei pompe aer-apă de puteri diferite, cu datele din baza europeană EPREL și din fișele producătorilor. Nu le-am testat; le dăm ca exemple pentru citirea puterii. Prețul afișat e, de regulă, doar al aparatului: unitatea interioară sau controllerul, boilerul, vasul tampon, montajul și punerea în funcțiune se plătesc separat, așa cum detaliem în cât costă o pompă de căldură.

Casă mică sau foarte bine izolată: Inventor Matrix 4 kW

Casă mică, izolată

Inventor

Pompă de căldură aer-apă split Inventor Matrix 4 kW (ATS04S + HU060S3)

7/10

Pompă de căldură aer-apă split de 4 kW, pe R32, cu unitate interioară hydrobox de perete, clasa A+++ la 35 °C în EPREL, pentru o casă mică, nouă sau bine izolată, cu încălzire în pardoseală.

Tip

aer-apă split (unitate interioară hydrobox HU060S3), 230 V

Putere

5 kW putere nominală la 35 °C, climat mediu, 4 kW la 55 °C (EPREL; puterile la A7/W35 și A-7/W35 nepublicate în sursele găsite)

SCOP și clasa energetică

A+++ la 35 °C / A++ la 55 °C (ηs 191% / 129%, EPREL nr. 1002929)

Temperatură maximă pe tur

nepublicată în sursele găsite pentru 4 kW (de cerut fișa tehnică înainte de comandă)

Agent frigorific

R32

Zgomot

putere acustică 56 dB(A) unitatea exterioară, 38 dB(A) unitatea interioară (EPREL)

Vezi prețul la eMAG

Un split aer-apă pe R32 care, în EPREL, are 5 kW la 35 °C și 4 kW la 55 °C, cu clasa A+++ la 35 °C. După tabelul de mai sus, asta acoperă o casă nouă de 100–130 mp foarte bine izolată sau una de 80 mp izolată, cu încălzire în pardoseală. Fiind split, circuitul frigorific dintre unități îl montează un frigotehnist atestat.

Casă medie, izolată: Hisense Hi-Therma 8 kW

Treapta cea mai căutată

Hisense

Pompă de căldură aer-apă split Hisense Hi-Therma 8 kW (AHW-080HCDS1 + AHM-080HCDSAA)

7,6/10

Pompă de căldură aer-apă split pe R32, cu unitate interioară hydrobox de perete, clasa A+++ la 35 °C în EPREL, apă pe tur până la 60 °C și funcționare până la −25 °C, pentru o casă de mărime medie, bine izolată, cu pardoseală sau calorifere mari.

Tip

aer-apă split (unitate interioară hydrobox AHM-080HCDSAA), 230 V monofazat

Putere

8 kW nominal (numele comercial); EPREL: 7 kW putere nominală la 35 °C și 6 kW la 55 °C, climat mediu

SCOP și clasa energetică

A+++ la 35 °C / A++ la 55 °C (ηs 194% / 134%, EPREL)

Temperatură maximă pe tur

60 °C la încălzire (manualul de instalare)

Agent frigorific

R32

Zgomot

putere acustică 64 dB(A) unitatea exterioară, 42 dB(A) unitatea interioară (EPREL)

Vezi prețul la eMAG

„8 kW” în nume, 7 kW la 35 °C și 6 kW la 55 °C în EPREL: exemplul tipic de diferență între numele comercial și puterea de calcul. Acoperă o casă izolată de 120–140 mp cu pardoseală sau una de 100 mp cu calorifere suficient de mari. Merge pe monofazat și e declarată până la −25 °C. Alternativele de aceeași putere sunt comparate în cea mai bună pompă de căldură de 8 kW.

Casă mare cu centrală pe gaz: Ariston Nimbus M Hybrid 120

Lângă centrala pe gaz

Ariston

Pompă de căldură aer-apă monobloc Ariston Nimbus M Hybrid 120 NET R32, pentru sistem hibrid cu centrală pe gaz

7,8/10

Pompă aer-apă monobloc gândită să lucreze lângă o centrală murală pe gaz: regulatorul hibrid Ariston alege între pompă și centrală după temperatura de afară și prețul energiei. Centrala nu e inclusă.

Tip

hibrid (pompă aer-apă monobloc care se leagă la o centrală murală pe gaz, nouă sau existentă; centrala nu e inclusă); 230 V, monofazat

Putere

11 kW putere nominală la 35 °C și 9 kW la 55 °C (EPREL, climat mediu); magazinele o listează cu 14,3 kW; A7/W35 nepublicat pentru România

SCOP și clasa energetică

A+++ la 35 °C / A++ la 55 °C (ηs 207% / 143%, EPREL)

Temperatură maximă pe tur

60 °C (fișa gamei Nimbus M Hybrid)

Agent frigorific

R32

Zgomot

putere acustică 58 dB(A) (EPREL, unitatea exterioară)

Vezi prețul la eMAG

O pompă monobloc de 11 kW la 35 °C și 9 kW la 55 °C (EPREL), gândită să lucreze lângă centrala pe gaz pe care o ai deja. Aici dimensionarea se face altfel: pompa nu trebuie să acopere singură ziua cea mai rece, pentru că atunci preia centrala. De aceea un sistem hibrid poate avea o pompă mai mică decât necesarul total al casei. Când are sens o asemenea combinație discutăm în merită o pompă de căldură hibridă.

Pentru topurile complete pe trepte de putere, vezi cea mai bună pompă de căldură de 6 kW și cea mai bună pompă de căldură de 12 kW.

Cum alegi puterea pompei de căldură, pas cu pas

1. Estimează necesarul din tabel și verifică-l cu factura de gaz din iarna trecută, dacă o ai.
2. Cere calculul pierderilor de căldură proiectantului sau instalatorului, cameră cu cameră. Un instalator care îți dă puterea doar după metri pătrați, la telefon, nu a calculat nimic.
3. Stabilește temperatura pe tur: pardoseală (35 °C) sau calorifere (45–55 °C). Citește puterea pompei la acea temperatură, din fișă sau din EPREL.
4. Compară puterea minimă, nu doar pe cea maximă, și ferește-te de rezervele adăugate de două ori.
5. Verifică branșamentul: monofazat sau trifazic, puterea aprobată, rezistența de rezervă.
6. Montajul îl face o firmă cu instalatori atestați (la split, frigotehnist atestat pentru circuitul frigorific), iar punerea în funcțiune, de regulă, un partener al producătorului; de ea depinde garanția.

La centrala pe gaz, logica e asemănătoare, doar că acolo apa caldă instant decide puterea; am explicat diferența în ce putere trebuie să aibă centrala termică.

Dacă vrei să compari și alte tipuri și puteri, începe cu cea mai bună pompă de căldură.

Pentru case mari, care ies la 14–16 kW, vezi cea mai bună pompă de căldură de 16 kW.

Întrebări frecvente

Ce putere trebuie să aibă pompa de căldură pentru 100 mp? Între 3 și 10 kW, după izolație: 3–4 kW la o casă nouă foarte bine izolată, 5–6 kW la una izolată și 8–10 kW la izolație medie. Cu calorifere, citește puterea pompei la 55 °C, nu la 35 °C.

Ce pompă de căldură îmi trebuie pentru o casă de 120 sau 150 mp? Pentru 120 mp, în jur de 6–7 kW la o casă izolată; pentru 150 mp, în jur de 7,5–9 kW. La izolație medie, cifrele urcă la 10–15 kW. O casă de 150 mp bine izolată nu are nevoie de 16 kW.

Ce suprafață încălzește o pompă de căldură de 12 kW? Ca ordin de mărime, 200–240 mp la o casă izolată sau 120–150 mp la izolație medie, dacă pompa chiar dă 12 kW la temperatura ta de tur și în ziua de calcul. Verifică în fișă puterea la A-7/W35 sau, cu calorifere, la 55 °C.

Este rău dacă pompa de căldură e prea mare? Da: pornește și se oprește des în sezonul de tranziție, se uzează mai repede, are o eficiență sezonieră mai mică și costă mai mult, uneori cu nevoie de trifazic. Prea mică e la fel de rău: rezistența de rezervă lucrează des și umflă factura.

Pot să mă bazez pe un calculator online? Ca prim reper, da; pentru comandă, nu. Calculatoarele nu știu cât de mari sunt ferestrele tale, ce pierderi are pardoseala sau ce temperatură de calcul are localitatea, iar multe adaugă din start o rezervă. Folosește-le ca să verifici dacă oferta instalatorului e rezonabilă.